1 Decembrie – Ziua Națională a României

    La finalul Primului Război Mondial (1914-1918), s-a creat o situație favorabilă realizării idealului național al mai multor popoare europene. Reprezentanții celor trei provincii românești Basarabia, Bucovina și Transilvania au inițiat lupta pentru obținerea autonomiei și independenței, sfârșind prin a se uni intr-un singur stat român. Încercarea de unire a lui Mihai Viteazul (1600), Unirea Principatelor Române în vremea lui Alexandru Ioan Cuza (1859) și obținerea Independenței în timpul lui Carol I (18177-1878) sunt marile evenimente care au precedat visul împlinit în 1918: realizarea României Mari.

    Prima provincie unită cu România în 1918 a fost Basarabia, care fusese anexată de Imperiul Rus în 1812. Primul pas a fost făcut în aprilie 1917, când a fost înființat Partidul Național Moldovenesc sub președenția lui Vasile Stroiescu. În octombrie 1917 a fost proclamată autonomia Basarabiei și s-a hotărât constituirea Sfatului Țării, cu rol de organ conducător suprem. Primul președinte al Sfatului Țării a fost ales Ion Inculeț care a luptat pentru unirea Basarabiei cu România. În decembrie 1917, a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească. Această acțiune a dus la ruperea relațiilor dintre România și noile autorități din Rusia. O altă consecință a fost confiscarea tezaurului național trimis în Rusia de autoritățile române după retragerea în Moldova. La 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat la Chișinău unirea Basarabiei cu România.

    Bucovina partea de nord a Moldovei, a ajuns sub ocupația Imperiului Habsburgic în anul 1775. La sfârșitul Primului Război Mondial, în condițiile dezmembrării Austro-Ungariei, exista pericolul anexării Bucovinei de către Ucraina. La 14 octombrie 1918 a fost înființat Consiliul Național Român, condus de Iancu Flondor, având în componeță 50 de membri. S-a cerut autodeterminarea națiunii române. La 15 noiembrie 1918, la inițiativa Consiliului Național Român, s-a desfășurat Congresul General al Bucovinei la Cernăuți. S-a hotărât în unanimitate unirea cu România.

    A treia provincie care s-a unit cu România în anul 1918 a fost Transilvania. Un rol important în unirea Transilvaniei cu România l-a avut Partidul Național Român, care și-a reluat activitatea în toamna anului 1917. Comitetul Executiv al Partidului Național Român, la 29 septembrie întrunit la Oradea, a lansat Declarația de autodeterminare redactată de Vasile Goldiș.

    În cursul lunii noiembrie 1918, populația a ales, prin vot universal, delegații din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș care urmau să participe la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia unde alături de cei 1228 de delegați aleși, au participat și peste 100.000 de oameni din întreaga țară. Rezoluția Unirii de la Alba-Iulia cuprindea cereri precum: vot obștesc, egal, secret, libertate confesională, regim democratic, libertatea presei, reformă agrară, dreptul de asociere. Marele Sfat Național era organul legislativ format din 250 persoane, subordonat Parlamentului României și condus de Gheorghe Pop de Băsești. Unirea de la 1 decembrie 1918 a fost expresia poporului român, începând o nouă filă în istoria României care și-a văzut visul secular împlinit. Formarea României Mari a dovedit că sângele vărsat pe câmpul de luptă nu a fost în zadar.

Fotografii – Școala Gimnazială Rădeni 1, anul 2020

 

Fotografii – Grupa Fluturașilor – Păstrăveni

 

Fotografii – Clasa a IV-a, Rădeni